aluneci in apus, pe nori incandescenti.
privirile lungi se transforma in ceata care incet-incet
acapareaza tot orasul.
in urma ta ramane doar o dara luminoasa.
e frantura zilei pe care ai fericit-o
cu spiritul tau feminin si gingas.

orasul misuna in semi-intuneric,
ai plecat.
odata cu lumina, in urma ta a ramas doar
galbenul bolnavicios al becurilor si eu.

cu bine, calda lumina.
adio, verde pustiu si crud.

acum am ramas doar noi,
eu, luna si intregul univers.