crima perfecta

incerc sa omor,
ma chinui sa omor si...cedez neputincios.
vreau sa nu mai ramana nimic din tot ce stiu,
din tot ce am acum,
din tot ce simt.
vreau sa moara si sa nu mai existe nimic...
vreau sa-l vad mort.
sa nu mai respire,
sa nu mai miste,
sa nu mai treaca asa nepasator pe langa mine...
vreau sa-l strang atat de tare
sa pot simti cum "viata"lui,
dispare incet completand-o pe a mea.
vreau sa-l omor,si sa-l ingrop departe...
atat de departe,incat nici Dumnezeu sa nu-l poate ajuta...
vreau sa-l vad sfarsit de ce cea mai crunta moarte,
caci nu ar exista bucurie mai mare pentru mine.
il vreau mort,apoi inviat si torturat pana la moarte,
in cele mai nemernice moduri,
arzand in cele mai aprige chinuri.
vreau sa-l vad plangand in genunchi,
cerandu-mi indurare...
si sa-l omor cu sange rece.
vreau sa nu mai ramana nimic din tot ce stiu,
din tot ce am acum,
din tot ce simt.
Moarte timpului ticalos ce ma chinuie in lipsa ta!

in cautarea ta

apusul a incetat de mult sa ma priveasca,
stelele au disparut.
din cer,lipseste luna,
plecata-n cautarea ta.
iar eu...
am ratacit,si in singuratatea mea
s-a ratacit si ea...pasiunea mea.
in cea din urma clipa din noaptea ce ma bantuia
m-a ratacit ratiunea,
s-a consumat si ea...
a mai ramas ruina,din singura minune...
apoi s-a macinat si ea.
intreaga mea fiinta s-a pierdut
in cautarea ta...